Exista trei feluri in care omul poate trai parasirea:prin pronia lui Dumnezeu,
spre pedepsire sau spre invatatura.
1)
Parasirea din pronie este data tuturor oamenilor,fara sa fie meritul nici unui om.
Primul har,este chemarea lui Dumnezeu catre om de a purcede intr-o noua
calatorie si de a incepe o noua viata si este pur si simplu un dar.
Omul,pentru a-l redobandi,trebuie sa-si arate in mod liber toata intelepciunea
si credinciosia,si atunci mostenirea Domnului devine a sa pe veci.
El trebuie sa se supuna formarii dupa legea lui Dumnezeu si sa fie povatuit de
Cel Preainalt in taina legii infierii.Cand esti povatuit intru voia lui Dumnezeu,
suferind cu rabdare arsita si secatuirea acestei perioade de parasire,atunci
bogatiile daruite la inceput care sunt ale lui Dumnezeu devin ale omului cu
adevarat.
Toate ale mele,ale tale sunt(Lc,15:31)
2)
A)Din pricina vointei libere a omului ,Dumnezeu ingaduie cel de-al doilea fel de
parasire,si anume parasirea spre pedepsire.
De ce se intampla asta?
Pentru ca omul trece si se lasa stapanit de tendinta mandra spre ,,indumnezeire de sine"
Ce inseamna acest lucru.
Mintea omului se intoarce spre sine (catre el insusi) cu iubire de sine si crede ca el reuseste
schimbarea lui .Trebuie sa intelegem ca vointa de a cere schimbarea e a mea dar realizarea
schimbari o face Dumnezeu,nu eu omul , si atunci Duhul bland si plin de noblete a lui
Dumnezeu ,mahnit fiind pleaca.
Duhul lui Dumnezeu este asa de gingas,incat nu poate suferi nici macar cea mai
mica miscare de egoism.
B)Tot parasire spre pedepsire are loc de asemenea cand crestinul cade in pacat
sau devine lenes si nu se mai ingrijeste de mantuirea sa(in greaca poarte numele
akedie)atunci Dumnezeu ingaduie aceasta spre mantuirea credinciosului si
precum spune apostolul-,,de Domnul suntem certati -cercetati,ca nu cu lumea
sa fim osanditi(1Cor,11:31)
Tot ceea ce face cu noi Dumnezeu,din dragoste o face.
3)Al treilea fel de parasire ,spre invatatura,este un dar plin de putere al Duhului Sfant,
precum putem vedea in viata Sf.Siluan.Temelia acestui fenomen se afla in viata lui Hristos
Hristos cu rabdare a suferit parasire si moarte pe Cruce,ca sa tamaduiasca
parasirea noastra si sa faca moartea noastra nelucratoare.
Parasirea si moartea au intrat in viata noastra prin neascultarea de porunca
lui Dumnezeu(cf,Fac.2:17;Rom.5:12)
Parasirea si moartea lui Hristos au tamaduit si mantuit pe om pentru ca au
fost de buna voie si FARA DE PACAT (cf.Rom.5:18)
Cand suferim dupa lege parasirea,adica cu bunavointa si urmand pilda
Domnului ,moartea pustiului nostru launtric se biruieste si mostenim harul
care a izvorat din Crucea si din Invierea Incepatorului credintei noastre.
Intrucat parasirea este parte din viata Domnului ,este de neaparata trebuinta
ca si noi sa trecem prin ea,astfel incat sa putem ajunge sa cunoastem fiecare pas
de pe Calea Domnului si sa dobandim cunoastere a Persoanei Sale.
Cu alte cuvinte daca nu trecem prin parasire ,nu-l putem cunoaste deplin pe
Hristos.
Iertati-ma ,si Domnul sa ne ajute !
