Despre Biserică

   În afara Bisericii nu există şi nu poate exista mântuire.Lumea în care trăim e marea vieţii, Biserica e corabia şi cârmaciul ei e Însuşi Hristos. Există Biserica Cerească ,triumfătoare şi cea Pământească, luptătoare.În Biserica Cerească sunt toate puterile cereşti şi toţi sfinţii, iar în cea pământească sunt oamenii credincioşi, drepţi şi păcătoşi ;împreună Biserica Cerească şi cea pământească formează o singură Biserică Universală, al cărui cap e Domnul nostru Iisus Hristos.

   Cea mai puternică rugăciune pentru noi e rugăciunea bisericească.Pentru rugăciunile Bisericii omul nu arde în foc ,nu se îneacă în apă ,această rugăciune îl scoate pe om de la fundul mării, cutremură cerurile. Tot atât de puternică e şi rugăciunea mamei pentru copiii săi.
     Unii gândesc aşa :pentru ce să mă duc la biserică ,pot să mă rog şi acasă. Însă rugăciunea bisericească nu poate fi comparată cu cea casnică . În biserică o dată vei spune din tot sufletul :
    ,, Doamne ,miluieşte " , iar acasă în loc de aceasta trebuie să citeşti toată Psaltriea .În biserică baţi o metanie, iar acasă trebuie să faci o mie. Stareţii de la Optima spun că: ,, stând cu atenţie la Dumnezeiasca Liturghie, înlocuieşti şase mii de rugăciuni ale inimii "
   Să fim oameni bisericeşti, să ne ducem la biserică în fiecare duminică şi în toate sărbătorile. E nefericit omul care a omis măcar o Dumnezeiască Liturghie de duminică, pentru că ea nu se va mai întoarce niciodata!
Pravila Apostolică glăsuieşte :
    ,,Cine nu a fost la Dumnezeiasca Liturghie trei duminici fără pricină obiectivă , acela este lepădat în chip nevăzit de Duhul Sfânt , de Biserică  ", adică se află în afara ogrăzii mântuirii şi nimereşte sub stăpânirea duhurilor necurate şi a vrăjmaşilor. 
     O mare greşeală fac oamenii care se uită la Biserică ca la ceva secundar. Biserica e stâlpul şi întărirea adevărului, începutul şi temelia vieţii noastre aici, pe pământ, şi continuarea ei în ceruri  

    

  Biserica e ungheraşul Cerului pe pământ. Trecând pragul bisericii, trebuie să ţinem minte că de pe pământ trecem la cer ;aici pe pristol nevăzut şede pe Heruvini Însuşi Domnul. În Biserică trebuie să intrăm cu evlavie, să facem trei metanii,( închinăciuni ), să ne închinăm Dumnezeului celui Viu. ;în timpul slujbei să stăm liniştit şi drept, să nu umblăm fără nevoie prin biserică .Să nu vorbim ,să nu râdem. E de dorit până la începerea slujbei să punem singuri lumânările şi să ne rugăm înaintea icoanei.
    În timpul Dumnezeieştei Liturghii se săvârşeşte Jertfa universală -acea jertfă care cu două mii de ani în urmă a fost adusă în afara oraşului Ierusalim pentru tot neamul omenesc, şi pe pristol se află acelaşi Trup al lui Hristos, din Care se scurgea Sângele pe Cruce şi care a treia zi a înviat şi a şezut de-a dreapta Tatălui . Însă această jertfă, pe care în timpul Liturghiei Domnul nostru Iisus Hristos o aduce prin preot lui Dumnezeu -Tatăl , este fără de sânge şi se face pentru acei care au primit Sfântul Botez şi sunt membri ai Bisericii lui Hristos.
   Din Pateric : Ofemeie , crdincioasă ,care cunoştea foarte bine teologia, şedea în biserică ,în timpul Liturghiei , ea avea peste 80 de ani. Şi deodată ,când diaconul a rosit :
                 << Să stăm bine, să stăm cu frică, Sfânta Jertfă cu pace să o aducem >> ,  eu am văzut altarul. Acolo în jurul pristolului (masa din altar) se aflau Heruvimi şi Serafimi în pară de foc şi stăteau cu evlavie sfinţii. Preotul citea liniştit rugăciunea ,iar când a rostit : “Ale Tale, dintru ale Tale, Ţie’Ţi aducem de toate, şi pentru toate!”, atunci corul începe să cânte ,, Pe Tine Te lăudăm ,pe Tine Te cuvântăm, Ţie Îţi mulţumim, Doamne "
  A ridicat mâinile şi de trei ori a citit rugăciunea Sfântului Duh,  cerea ca El să pogoare peste Sfintele Daruri. Apoi le-a însemnat cu sfânta cruce şi în acest moment s-a întâmplat preschimbarea pâinii şi a vinului în adevăratul Trup şi Sânge ale lui Hristos ( cu toate că Trupul şi Sângele lui Hristos erau sun formă de pâine şi vin ) şi un foc mare a pogorât peste ele şi preot era cu totul într-o pară de foc. Preotul lua cuţitul şi tăia Trupul lui Hristos în bucăţele mici, singur Îl primea, iar celelalte le-a pus în potir şi tot potirul era cuprins de foc. Iar când a ieşit în uşa altarului la credincioşi şi a spus :
             ,, Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi  " 

din potir au zburat scântei peste oameni şi doar pe unii dintre ei se lăsau ;şi preotul fiecăruia care se împărtăşeşte îi dădea foc. Împărtăşania s-a terminat ,corul începu să cânte :
                                                         ,, Aliluia, aliluia, aliluia "
şi eu m-am pomenit şezând pe locul meu.
     Aici vedem că Dumnezeu pentru un timp scurt a deschis taina Euharistiei, Cinei celei de Taină, care se săvârşeşte în timpul Dumnezeieştii Liturghi .Iată de ce e atât de important să fim prezenţi la ea în biserică.
  
                                                                                       Text Arhimandrit Ambrozie Iuraşov