Motto

Sacrificiul sacrificiilor e acela de a suferi si a muri pentru pacatele pe care nu le-am comis( ele nu sunt in Mine ) dar Le-am asumat si asta numai Iisus Hristos a facut !
Să biruiesc lipsa de măsură a răului printr-o iubire şi un bine fără măsură pentru că nimic nu dăinuie în afara iubirii !
Textele ce le pun la dispoziţia cititorului nu au intenţia să ofere răspunsuri finale,oferirea lor este parte a unui proces continuu de căutare,atât a mea cât şi a voastră.
Dumnezeu să vă binecuvinteze !



joi, 3 noiembrie 2011

Ego-ul este un ,,sine"fals.

         El actioneaza prin intermediul mintii si genereaza mandrie.....Si nu face decat sa ma indeparteze
de Sinele divin,de Dumnezeu,de glasul sufletului,care ne vorbeste prin har divin.
 El mi-a creat o identitate falsa,care mi-a convenit in diverse situatii,pentru a ma prezenta mai
bine in societate,la locul de munca,in familie,atunci cand nu am avut parte de intelegere si
acceptarea de catre cei apropiati si nu nmai a felului meu de a fi.Prin alimentarea ego-ului.
credeam eu,pot obtine ceeace cu Sinele timid,nedescoperit neafirmat,nu puteam obtine,dar
ranjeam sa am;atentie,iubire,intelegere,ascultare.
 Sufletul meu are nevoiesa fie ascultat,inteles,acceptat asa cum este ,iubit,are nevoie sa se
bucure si sa imparta cu cei din jur darurile primite de la Dumnezeu .
                                                 Astfel, ego-ul a ajuns sa sufoce Sinele.
Si m-am trezit falsa,nefericita,cautand mereu alte,si alte surse de fericire,de fapt,placeri exterioare
care pareau a ma face feicita/fericit....
Cand realizam ca de fapt fericirea zace in mine/tine,in noi,ca pot fi fericita, cand descopar
cine sunt eu cu adevarat,atat pentru mine cat si in fata tuturor,fara teama ca voi pierde atentia
sau iubirea lor incepe limpezirea,vindecareamea.
Pentru ca daca si acestea sunt false, asa cum a fost si ego-ul pe care ei de fapt ,il iubeau...
 atunci ce am de pierdut ,de fapt?
 Pentru ca daca e iubire adevarata divina ,nu dispare oricum niciodata...orice as face...
De fapt marea suferinta este ca de foarte multa vreme ,am neglijat ceva ce incearca sa se faca
auzit in,adancul meu,prin cautarea lucrurilor marete,ascultand ,de glasul mai puternic,mai
cu tupeu,al ego-ului...
  Acum Sinele se iveste deocamdata timid,neclar...dar simt ca exista si ca sunt aproape de o
re-nastere..
Si-mi da niste flashuri care ma inunda in liniste si pace,unde nimic rau nu mai incape...
 Si pentru prima data in viata stiu ce vreau:sa ma descopar,sa invat sa ma afirm cu curaj si
hotarare,asa cum sunt.
 Restul:carierea,reusita profesionala si recunoasterea sociala etc,au palit brusc.
 Este o vreme in care,se creeaza si extern conditiile pentru a face asta,este o vreme a cautarii
Sinelui si a purificarii,deci pot spune ca ,in sfarsit simt ca a venit vremea mea...Si Dumnezeu
ma ajuta sa fac asta,vreau sa fac asta,sa ma pun pe fregventa cu El,ca sa pot sa-L  aud mai
bine.
 El este peste tot,in mine,in jurul meu,El este totul,dar depinde de mine sa fiu pe fregventa Lui.
Pentru asta,credinta,rugaciunea,meditatia,mersul la biserica,marturisirea,Impartasania,ma
ajuta cu siguranta.
Si asa dand la o parte straturile de pacate si dorintele ego-tice ,cobor in adancul fiintei mele
si Il gasesc acolo.
 Imi vad sufletul meu,sufocat,speriat,ranit.Ranit de lipsa de grija din partea mea,pe care si-a
dorit-o atata amar de vreme....
De atatea ori a incercat sa-mi vorbeasca si l-am inabusit...el este cel care primeste har divin,
bucurie si fericire, care pot,, sa-mi sufle"ce e bine pentru mine,ce am cu adevarat nevoie
spre a fi din voia divina.Asfel intru in armonie cu sufletul meu,cu alte suflete aflate pe aceeasi
fregventa ,apoi ai face partasi si pe altii la marea noastra bucurie...
    Care sunt nevoile tale,suflete?
Vreau sa te ascult si sa te scot la lumina sa te eliberezi de sub povara ego-ului ,tu esti,de fapt
comoara cea mai de pret.
Prin tine vorbeste Dumnezeu.
 Doamne,smereste-ma!E,Calea sigura sa te cunosc ,si sa fac voia Ta!
 Prea Sfanta Fecioara,pazaste-ma sub acoperamantul tau,roaga-te pentru mina sa ma elibereze
Fiul Tau,de suferinta ,de mandrie,sa cunosc adevarul...
 Sinele este portavocea lui Dumnezeu care este peste toate si in toate.In mine este locul pur
pe care Dumnezeu l-a ales ca templu in care sa-Si puna darurile,atunci cand Il lasam.

                                                                                                  Mihaela.

Devenirea ta si lupta ta,e pentru mine o mangaiere ,cu toate ca sufar impreuna cu tine cele
prin care treci!Tu stii,deja:De acum numai rugaciunea te invata pas cu pas ce si cum sa faci!
Important e sa nu te temi de greseli,ci sa inveti din ele,cele de cuviinta:fie experienta,
fie smerenie,fie bucurie,fie intelepciune!
                                                                       Curaj,fetita mea iubita!
                                                                                    Cu dragoste si respect M.Siluana.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.