Te-am iertat .
Încredibilă tensiune! Voiam să iert,dar simţeam o extraordinară împotrivire a întregii mele fiinţe, pentru ca el mă rănea din nou... . Se plasase într-o postură de om neputincios,vulnerabil,iar eu trebuie să-l iert...Mişcarea sufletului este în ambele direcţii, imi simt fiinţa trasă în cele doua sensuri contrapuse: iertarea ,si dure .Este incredibil de dificil şi de complex totul,de aceea trebuie să-mi unesc voia ,voia mea cu voia lui Dumnezeu. Doar prin unire reusim. asta o mai trăisem şi altădată .Voia mea e încă bolnavă e în covalescenţă însa voia Domnului e minunată, ea ne elibereaza din robia acestei nevoi de ,,dreptate",din nevoia de a face celuilalt răul pe care noi înşine l-am suferit de la el . Această incredibilă tensiune e crucea mea,e crucea noastră a fiecărui om. Învierea lui Dumnezeu ne aduce mereu şi mereu mai multă Lumină,mai multă îndrăzneală de a ne lepăda de noi,ca să ne unim cu El şi să biruim în El pornirea ucigaşă şi sinucigaşă care ne chinuie şi ne mutilează sufletele şi trupurile! Binecuvintează Doamne pe el şi pe toată lumea!
Şi am iertat ....
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.