Cântecul de jale, doina, bocetul nu sunt motive etnologice întâmplătoare printre obiceiurile acestui popor român.Plângându -ţi mama , fratele,tatăl ,Dumnezeu trimite în schimbul dragostei tale mângâierea inimii îndurerate şi pace.Nu plângem din slăbiciune ,din lipsă de vârtute , ci din cauză că ,cercetându-ne pe noi înşine,păstrăm icoana mamei,tatălui ,fratelui în inimă şi o limpezim cu lacrimi, şi astfel nu se aştearne fir de praf din pulberea uitarii şi a nepăsării.
Motto
Sacrificiul sacrificiilor e acela de a suferi si a muri pentru pacatele pe care nu le-am comis( ele nu sunt in Mine ) dar Le-am asumat si asta numai Iisus Hristos a facut !
Să biruiesc lipsa de măsură a răului printr-o iubire şi un bine fără măsură pentru că nimic nu dăinuie în afara iubirii !
Textele ce le pun la dispoziţia cititorului nu au intenţia să ofere răspunsuri finale,oferirea lor este parte a unui proces continuu de căutare,atât a mea cât şi a voastră.
Dumnezeu să vă binecuvinteze !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.